Tin minte ca in generala se facea excursia aia pe care am facut-o cu totii la Brasov. Oras frumos, la aer curat, relativ aproape. Desi am fost de vreo 2 ori inainte, nu mai tineam minte nimik din oras, decat un leagan unde m-am dat foarte tare.
Saptamana asta am fost din nou in Brasov si abia acum mi-am dat seama cat de frumos este. Nu ma omor dupa arhitectura medievala, insa atmosfera de cetate, Piata Sfatului cu porumbeii care zburau parca la ora fixa de pe un acoperis pe altul, casele colorate si lumina soarelui pe Biserica Neagra m-au facut sa vreau sa stau mai mult acolo. Incep sa ma gandesc ca Brasovul ar putea fi singurul oras romanesc in afara de Bucuresti in care mi-ar placea sa locuiesc.
Am mai invatat ceva zilele astea. Ieri am fost la Sinaia, sa vad inca o data Pelesul si Pelisorul. Imi amintesc cum le-am spus italienilor, dupa ce am vizitat Versailles-ul, ca Pelesul nostru nu e la fel de mare, nu are gradini asa frumoase, dar in interior e comparabil. Oi fi avut un moment de nationalism pueril. Dar imi mentin parerea.
Pelisorul, la fel, castel mic, dar superb, cu tablouri foarte frumoase si camere decorate mai putin somptuos, deci mai placut decat Peles. Si apoi aflu: Pelisorul a fost retrocedat familiei regale, iar de anul viitor va deveni resedinta de vara si va fi inchis pentru public, iar despre Peles nu se stie inca . Probabil nu impresioneaza pe nimeni ca acolo am vazut mai multi turisti straini decat vede Bucurestiul intr-o luna, sau ca mai toate tarile europene au cate un castel regal pe care il exploateaza la maxim dpdv turistic (Versailles, Buckingham, Escorial, to name a few). Atata lux si opulenta pentru o mana de oameni mi se par dezgustatoare. Scopul marilor resedinte de genul asta este acum, dupa parerea mea, sa fie vazute de cat mai multa lume.
In astea 4 zile la munte, am auzit in fiecare zi cel putin un om sa zica ca avem o tara superba, pacat ca e locuita. Nu stiu daca sa ma declar de acord sau nu. Dar parca nu oamenii, natia noastra nemaipomenita, sunt cei care m-ar face sa vreau sa raman in Romania. E clar ca daca vrem sa ne promovam tara, trebuie sa-i scoatem in fata locurile, nu oamenii.
Oricum, din toata povestea, eu o sa raman in minte cu imaginea Brasovului, pe care, asa cum scrie peste tot in oras, il iubim.
degeaba scoatem in fata locurile, oamenii trebuie sa se trezeasca, sa-si schimbe mentalitatea, sa descopere lucrurile care ii fac cu adevarat bucurosi. unul cate unul ne vom schimba... cat se poate.
ReplyDelete